ESEU ETNOLOGIC coperta: Horaţiu Manea   10.00 RON Formular de comandă

Cercetările întreprinse de Robert Ballard, descoperitorul Titanicului, au demonstrat în anul 2000 (ceea ce oceanografii ruşi şi americani formulaseră ca ipoteză de lucru încă din anii 70), că Marea Neagră s-a format într-un imens diluviu acum 7.600 de ani, odată cu străpungerea Bosforului şi vărsarea apei sărate a Mediteranei (implicit a oceanului planetar) peste un mic lac cu apă dulce care se formase în urmă cu 12.000 de ani, datorită topirii gheţarilor. Specialiştii în mitologie semnalează, în diverse civilizaţii, amintirea unor inundaţii catastrofale. Dar, în lumina ultimelor descoperiri de arheologie marină, fenomenul din Marea Neagră are cele mai mari şanse să reprezinte diluviul biblic. Americanii Ryan, Pitman şi Ballard lansează prezumţia că tradiţiile orale ale popoarelor din jurul Mării Negre ar trebui să păstreze amintirea acelui fenomen. Vreme de o jumătate de veac, antropologi şi folclorişti români nu-şi puteau explica amintirea în folclorul român (maramureşean, de exemplu) a unui potop cu teribile revărsări ale mării, loan Sorin Apan analizează şi pune în pagină texte folclorice care converg către concluziile celebrului Robert Ballard. (Daniel Drăgan)   Citiţi din carte: Cuvânt înainte

 

Introduceţi termenii de căutare Trimiteţi formularul de căutare

Web edituraarania.arania.ro

 

 

 

 

Cuvânt înainte

Lucrarea de faţă face parte dintr-un proiect mai amplu de restituţie a unei instituţii culturale tradiţionale şi de mare lungime istorică a românilor, anume colindatul şi colinda. Ea este, din acest punct de vedere, o încercare de arheologie culturală , dorind să înţeleagă începuturile culturii şi civilizaţiei străromâne, printr-o repunere în contextul cultural-istoric ce a generat-o. Pentru aceasta a fost nevoie de un efort de remodelare a realului, pornind de la câteva relicte culturale de ordin etno-folcloric şi lingvistic conjugate cu descoperirile recente, de-a dreptul senzaţionale, în oceanografia şi arheologia marină contemporană.

Întrucât remodelarea este o propunere a noastră personală, menţinând trează permanent deschiderea către formularea unor ipoteze seducătoare, prevenim cititorul că gradul de bună aproximare a realului vizat, ar trebui să fie garantat ştiinţific de folosirea bine conjugată a datelor şi metodelor din câteva discipline conexe care împreună dau o parte din spectrul antropologiei culturale .

Pretextul lucrării este acela de a da câteva răspunsuri unor nedumeriri iscate de-a lungul timpului în istoriografia română şi în cercetarea folclorului literar românesc, având ca obiect tema şi motivul literar al Mării Negre .

Metoda folosirii tradiţiei istorice şi respectiv folclorului în modelarea istorică are o bună şi tot mai prestigioasă tradiţie în istoriografia noastră, dacă ar fi să-i amintim numai pe Nicolae Densuşianu şi Gheorghe I. Brătianu.

Altfel, modelarea propusă este calchiată pe un proiect semantic universal al culturii şi civilizaţiei, ce are în vedere tandemul construcţie-deconstrucţie, sau semantizare- desemantizare a sistemelor socio-culturale, cu menţiunea optimistă că - deşi există un sens al evoluţiei acestora tot mai accelerat spre diseminare sau disoluţie lingvistică, finalizate printr-un blocaj semantic radical atunci când construcţia prin metaforă a devenit neputicioasă - a fost şi este curent posibilă o salvare din litera uneori perfectă a textului poetic, prin cuplul metodologic analogie-negaţie specific teologiei.

Respectând exigenţele interpretării literale a textelor şi propunând referenţiale de grad zero - cum sunt numite de lingvişti - în lumina unor descoperiri oceanografice curente, analiza colindelor reuşeşte în primă instanţă să depăşească blocajele semantice, eliminând din start în cea mai mare măsură posibilitatea interpretărilor alegorizante şi excesul de metaforă.

Ea este precedată de un breviar de geografie şi preistorie a Mării Negre, urmat de prezentarea descoperirilor contemporane în materie de arhegeologie şi arheologie marină.

Apoi urmează o prezentare sumară a tipurilor tematice şi motivelor folclorice cu pricina, în încercarea de a stabili o legătură între acestea şi descoperirile oceanografice.

O antologie de texte comentate va încerca să demonstreze ipoteza de bază a acestei lucrări, anume că Marea Neagră a fost un factor hotărâtor în dinamica culturii şi civilizaţiei româneşti tradiţionale, păstrată ca atare în memoria culturală a românilor şi că este, după spusele lui Robert Ballard (descoperitorul Titanicului), literalmente “cea mai misterioasă mare de pe faţa pământului.” Această afirmaţie conţine în subtext două “prejudecăţi culturale” de mare prestigiu în Istoria culturii şi civilizaţiei, transformate de acum în seducătoare ipoteze ştiinţifice: diluviul sau Potopul lui Noe localizat în Marea Neagră, şi locaţia Paradisului terestru tot aici . Pe de altă parte să nu uităm că valoarea unei ipoteze rezidă în capacitatea ei de a ordona semantic un număr cât mai mare de fapte şi cuvinte.

Dacă relictele lingvistice din textul poetic şi ceremonial al colindei nu ar avea o bătaie istorică de cel puţin şapte, opt mii de ani - cum susţin specialiştii - ele nu ar fi relevante pentru studiul nostru. Întrucât lucrurile stau chiar aşa, noi am dat acestor texte importanţa cuvenită, socotindu-le moşteniri culturale în linie directă din acele timpuri.

Selecţia textelor comentate a avut în vedere indexul tipologic al colindei româneşti propus de Monica Brătulescu.

I.S.A.