Introduceţi termenii de căutare Trimiteţi formularul de căutare

Web edituraarania.arania.ro

MONOGRAFIE 30.00 RON   Formular de comandă

Repere critice

 

 

 

 

Legenda Doamnei Neaga pe plaiurile Cislăului

O pensionară a redactat monografia locurilor natale

 

Titlul ales pentru monografie este „Doamna Neaga – «Regina» Cislăului“ şi are motto-ul „De Dumnezeu îngrijitoare regină a Ţării Româneşti“ – text care aparţine Doamnei Neaga, scris pe o cruce din lemn, împodobită cu aur, pe care a donat-o unei biserici din Kiev. Lucrarea este structurată pe mai multe capitole: prima parte descrie pelerinajul pe parcursul a cinci ani de cercetare ai Voicăi Şuraru prin biblioteci, arhive, muzee. Partea a doua cuprinde arborele genealogic şi linia voievodală a familiei Neaga, formată din 52 de persoane, cu documente istorice pentru fiecare persoană cuprinsă în arbore.

Monografia mai conţine capitole care fac referire la bijuteriile familiei Neaga; istoria Mânăstirii Aninoasa din Cislău, cu atestarea documentară, date despre cârmuitorii Ţării Româneşti; mărturii ale existenţei Doamnei Neaga pe meleagurile Cislăului şi care dăinuiesc şi astăzi – puţul de la Lapoş; drumul voievodal care pleacă de la Cetatea Aninoasa prin comunele Tisău, Lapoş şi ajunge în drumul de pe Valea Teleajănului, ce făcea legătura cu Transilvania. De asemenea, sunt cuprinse în materialul realizat de Voica Şuraru documente de atestare ale comunei Cislău, Testamentul Doamnei Neaga, corespondenţă a membrilor familiei voievodale cu rude din străinătate, opt scrisori ale lui Mihnea Turcitul, scrise în exilul din Tripoli di Barbaria (Africa), aduse în anul 1926 din arhivele Veneţiei, care întăresc şi certifică valoarea lucrării Voichiţei Şuraru, precum şi o impresionantă colecţie de fotografii ale bijuteriilor Doamnei Neaga.

Monografia Doamnei Voica Şuraru (Voica Voichiţa), intitulată „Doamna Neaga – «Regina» Cislăului“, reprezintă un efort lăudabil al unui om care doreşte să-şi lege destinul de ţinuturile miraculoase ale copilăriei. Un om care opune uitării nu doar propriile sale gânduri, ci şi amintirea unui trecut glorios şi însufleţitor.

Munca de cercetare şi de sistematizare a documentelor folosite în scrierea acestei cărţi a fost dublată de o încrâncenare admirabilă în recuperarea memoriei colective a locului, spre înnobilarea trecutului, a prezentului şi a viitorului acestei zone geografice.

Paginile acestei cărţi sunt nu doar o dovadă a strădaniei unui cercetător sui-generis (pensionar şi beneficiar al unei pensii modeste), ci şi expresia unui suflet ales, cu putere în a citi şi traduce semnele trecutului pentru generaţiile viitoare.

Lucrarea doamnei Voica Şuraru se înscrie, credem, admirabil în ceea ce Ministerul Culturii şi Cultelor şi-a propus, ca program de politică culturală, prin sintagma renaşterea culturii naţionale.

18 octombrie 2004

prof. Călin Gheţu

Directia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a Judeţului Buzau