VERSURI 10.00 RON
|
![]() |
Citiți fragmente din carte |
Mi s-a albit de cuvinte frumoase,
de castaniete sunând
pe un liman
de mare secată,
mă sfărm în gând
din trei în trei angoase,
din când în când
mă scriu în gemete liliachii
timpul meu are dese frisoane,
domnule doctor,
îi fac infuzii
din iluzii
aurii
diminețile-mi rămân nepăsător atârnate
în adjective decolorate
le-ar trebui
o grefă cu subiecte fictive,
o transfuzie cu predicate,
ceva
să le piardă-n departe
foșnetul de uscăciune
și mucava.
Fugara
Stai dreaptă,
îmi spune moartea,
și-mi dă una peste visele
aplecate spre oameni
ce naiba cauți tu în câmp deschis,
doar te încuiasem sub câteva adevăruri incontestabile
și-ți spusesem că arborii fără de rădăcini
nu găsesc niciodată nordul
pleci tu așa bezmetică prin viețile altora,
cu numai două-trei povești în buzunare
uite, ți-ai scos călușul
și-acum iar te îneci cu vorbele tale
hai treci acasă mai avem ceva timp de tescuit,
și scoate condurii ăia din picioare,
nu vezi că te împedici
de umbra ta?